Atacul de panică: ghid complet pentru înțelegere și tratament

Un atac de panică este un val brusc de frică intensă.

Apare rapid și atinge vârful în câteva minute.

Include simptome fizice puternice, dar nu este „nebunie”.

Poate apărea singur sau în tulburarea de panică.

Tipuri

• Atac de panică neașteptat: apare fără declanșator evident.
• Atac de panică așteptat: apare în situații temute.
• Tulburare de panică: atacuri recurente, plus frică de alte atacuri.
• Poate coexista cu agorafobie, prin evitări extinse.

Cauzele atacului de panică

• Vulnerabilitate biologică și sensibilitate la stres.
• Învățare prin condiționare, după episoade anxioase.
• Interpretări catastrofice ale senzațiilor corporale.
• Hipervigilență la corp și la pericole.
• Evitarea și „comportamentele de siguranță” mențin problema.

Simptomele atacului de panică

• Palpitații, durere toracică, respirație dificilă.
• Tremor, transpirații, greață.
• Furnicături, frisoane sau valuri de căldură.
• Teamă de moarte, leșin, pierderea controlului.
• Derealizare sau depersonalizare.
• Dureri de cap, amețeală confuzie.

Ciclul unui atac de panică

• Un stimul declanșează o senzație corporală.
• Mintea o interpretează ca pericol major.
• Crește adrenalina și intensifică simptomele.
• Simptomele confirmă interpretarea catastrofică.
• Se formează un cerc vicios: frică–simptome–și mai multă frică.

Cum diferențiezi atacul de panică de urgențe medicale

• Unele simptome pot semăna cu probleme cardiace.
• Caută evaluare medicală la debut, mai ales cu durere toracică nouă.
• După excluderi medicale, focusul devine psihologic și comportamental.

Cum se diagnostichează

• Diagnosticul este clinic, pe baza criteriilor și istoricului.
• Se evaluează frecvența atacurilor și frica anticipatorie.
• Se analizează evitările și impactul funcțional.

Instrumente clinice și psihologice

• PDSS măsoară severitatea tulburării de panică.
• Scale pentru anxietate și depresie pot clarifica tabloul asociat.
• Observația și interviul clinic.
• Jurnalul atacurilor ajută la identificarea tiparelor.

Efectele pe termen mediu și lung

• Crește evitarea și restrângerea vieții.
• Scade încrederea în sine și autonomia.
• Crește riscul de depresie și abuz de substanțe.
• Afectează somnul, energia și performanța cognitivă.
• Menține hipervigilența și sensibilitatea la stres.

Beneficiile recuperării și ale controlului simptomelor

Beneficii pentru sănătatea psihică

• Scade anxietatea anticipatorie.
• Crește sentimentul de control și siguranță.
• Scade riscul de depresie asociată.

Beneficii pentru creier și cogniție

• Se îmbunătățește atenția și memoria de lucru.
• Se reduce ruminarea și scanarea corporală.

Beneficii pentru sănătatea fizică

• Scade activarea fiziologică cronică.
• Se stabilizează respirația și tensiunea musculară.

Beneficii pentru relații

• Crește disponibilitatea emoțională.
• Scad conflictele legate de evitări și siguranțe.

Beneficii pentru muncă

• Crește prezența la sarcini și decizii.
• Scad erorile din oboseală și hiperalertă.

Tratamente și metode de combatere

Principiu clinic

• CBT este intervenția psihologică centrală în panică.
• Medicația poate ajuta, dar nu înlocuiește învățarea psihologică.

Tratament medicamentos

• Antidepresivele, precum SSRI, sunt opțiuni frecvente.
• Se folosesc când simptomele sunt severe sau persistente.
• Benzodiazepinele pot reduce rapid simptomele, dar au riscuri.
• Medicația se decide doar cu medicul psihiatru.

Psihoterapia în atacul de panică

Terapia cognitiv-comportamentală pentru panică

• Corectează interpretările catastrofice ale simptomelor.
• Reduce frica de senzații prin expunere graduală.
• Antrenează toleranța la disconfort și incertitudine.

Expunerea interoceptivă

• Provoci controlat senzații similare panicii.
• Înveți că senzațiile sunt neplăcute, dar sigure.
• Are eficiență susținută în literatura de specialitate.

Psihoterapia individuală

• Permite formularea clară a ciclului personal al panicii.
• Lucrează pe convingeri, traumă, stres și perfecționism.
• Ajustează intervenția la comorbidități și context.

Terapia ghidată pe principiul învățării transformative

Principiu de bază

• Atacul de panică este menținut de învățări disfuncționale despre pericol.
• Terapia urmărește rescrierea acestor învățări, nu doar controlul simptomelor.

Ce este învățarea transformativă

• Este un proces de schimbare profundă a modului de a interpreta experiențele.
• Vizează convingeri automate despre corp, pericol și control, folosind mecanismele neuropsihologice.
• Produce schimbări stabile, generalizabile.

Cum se aplică în atacul de panică

• Pacientul învață să observe reacțiile fără interpretare catastrofică.
• Experiența directă corectează predicțiile anxioase.
• Creierul învață că senzațiile sunt sigure.
• Frica se dezactivează prin experiență repetată, nu prin evitare.

Mecanisme psihologice implicate

• Dezvățarea asocierii „senzație = pericol”.
• Crearea unor noi semnificații emoționale.
• Creșterea toleranței la disconfort.
• Scăderea nevoii de control excesiv.

Rolul ghidajului terapeutic

• Terapeutul structurează experiențele corective.
• Reduce supraînvățarea fricii.
• Menține expunerea în zona de siguranță psihologică.
• Favorizează insight-ul, nu forțarea.

Diferența față de simpla expunere

• Nu este doar confruntare cu frica.
• Este învățare activă din experiență.
• Accent pe sens, nu pe rezistență.
• Integrează reflecția și consolidarea noilor învățări.

Beneficii demonstrate clinic

• Reducerea fricii de recurență a atacurilor.
• Scăderea hipervigilenței corporale.
• Creșterea sentimentului de siguranță internă.
• Generalizare către situații multiple.
• Efecte durabile în timp.

Concluzie clinică

• Terapia bazată pe învățare transformativă schimbă relația cu frica.
• Nu elimină senzațiile, ci sensul periculos atribuit lor.
• Este o alternativă solidă, complementară CBT-ului clasic.

 

Soluția terapeutică Aidoma: Eliberarea de atacul de panică

 

Bibliografie

Ehlers, A., 1993. Somatic symptoms and panic attacks: A retrospective study of learning experiences. https://doi.org/10.1016/0005-7967(93)90025-P

Guan, X., Cao, P. 2023. Brain Mechanisms Underlying Panic Attack and Panic Disorder. https://link.springer.com/article/10.1007/s12264-023-01088-9

Goodwin, R. D., Lieb, R., colab., 2004. Panic Attack as a Risk Factor for Severe Psychopathology. https://psychiatryonline.org/doi/full/10.1176/appi.ajp.161.12.2207

Rapee, R., 1987. The psychological treatment of panic attacks: Theoretical conceptualization and review of evidence. https://doi.org/10.1016/0272-7358(87)90020-1

Salkovskis, P.M., Clark, D.M., Hackmann, A., 1991. Treatment of panic attacks using cognitive therapy without exposure or breathing retraining. https://doi.org/10.1016/0005-7967(91)90044-4

Shaaban, S., AboElfarh, H., Eladrousi, M., Elmenshawi, I, Badawy, A. 2025. From panic attack to derealization: A case report of a patient with autoimmune epilepsy. https://doi.org/10.1016/j.clinph.2025.02.130

Tsai, C.H., Christian, M., KUo, Y.Y., Lu, C.C., Lai, F., Huang, W.L., 2024. Sleep, physical activity and panic attacks: A two-year prospective cohort study using smartwatches, deep learning and an explainable artificial intelligence model. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2023.12.013

 

Acest material are scop educațional și nu înlocuiește sprijinul oferit de un specialist.