Ghid clinic complet despre Depresie

Depresia este o tulburare a dispoziției.

Afectează emoțiile, gândirea, comportamentul și corpul.

Nu este tristețe trecătoare.

Implică o scădere persistentă a energiei psihice.

Reduce capacitatea de a simți plăcere și sens.

Depresia ca tulburare vs. stările depresive (diferență esențială)

Depresia ca tulburare a dispoziției

• Este o afecțiune clinică recunoscută.
• Are durată minimă de două săptămâni.
• Produce afectare funcțională semnificativă.
• Necesită evaluare și intervenție specializată.
• Nu dispare prin voință.

Stările depresive non-clinice

• Apar ca reacție la pierdere sau stres.
• Sunt temporare și fluctuante.
• Nu afectează global funcționarea.
• Persoana poate simți încă plăcere și speranță.
• Nu îndeplinesc criterii clinice.

Tipuri de depresie

• Depresie majoră.
• Depresie persistentă (distimie).
• Depresie postpartum.
• Depresie sezonieră.
• Depresie asociată bolilor medicale.
• Depresie comorbidă cu anxietatea.

Cauzele depresiei

• Vulnerabilitate biologică.
• Dezechilibre ale sistemelor de stres.
• Evenimente de viață adverse.
• Pierderi emoționale.
• Traume psihologice.
• Izolare socială.
• Stil cognitiv negativ.
• Lipsa sensului personal.

Cum se dezvoltă depresia

• Apare o scădere a energiei psihice.
• Activitățile devin efortante.
• Se reduce implicarea în viață.
• Scade feedback-ul pozitiv.
• Apar gânduri negative automate.
• Se instalează cercul depresiv.

Simptomele depresiei

Emoționale

• Tristețe persistentă.
• Gol interior.
• Anhedonie.
• Lipsă de speranță.

Cognitive

• Gânduri negative despre sine.
• Autoînvinovățire.
• Ruminație.
• Dificultăți de concentrare.

Comportamentale

• Retragere socială.
• Evitarea activităților.
• Scăderea inițiativei.

Fizice

• Oboseală persistentă.
• Tulburări de somn.
• Modificări ale apetitului.
• Dureri difuze.

Efectele depresiei netratate

• Agravarea simptomelor.
• Creșterea riscului de recurență.
• Izolare socială accentuată.
• Scăderea performanței profesionale.
• Afectarea relațiilor.
• Creșterea riscului suicidar.

Beneficiile recuperării din depresie

Asupra sănătății psihice

• Crește stabilitatea emoțională.
• Revine capacitatea de a simți plăcere.
• Scade ruminarea.

Asupra creierului

• Se îmbunătățește flexibilitatea cognitivă.
• Se normalizează circuitele de recompensă.

Asupra sănătății fizice

• Crește nivelul de energie.
• Se îmbunătățește somnul.
• Scade inflamația asociată stresului.

Asupra relațiilor

• Crește conectarea emoțională.
• Scade retragerea.
• Se îmbunătățește comunicarea.

Asupra muncii

• Revine motivația.
• Crește capacitatea decizională.
• Crește eficiența funcțională.

Cum se diagnostichează depresia

• Diagnosticul este clinic.
• Se bazează pe criterii internaționale.
• Include evaluare psihologică și psihiatrică.

Instrumente validate

• Interviu clinic structurat.
• Scale de severitate a depresiei.
• Evaluarea riscului suicidar.
• Analiza impactului funcțional.

Depresia ca tulburare a dispoziției vs. distimia (personalitatea depresivă)

Depresia ca tulburare a dispoziției

• Este o afecțiune clinică episodică.
• Are debut relativ clar.
• Simptomele apar în episoade delimitate.
• Intensitatea simptomelor este crescută.
• Afectează profund funcționarea zilnică.
• Poate include anhedonie marcată.
• Poate remite complet între episoade.
• Necesită evaluare clinică specializată.

Distimia (depresia persistentă / stil depresiv)

• Este o stare depresivă cronică.
• Debutul este timpuriu, adesea din adolescență.
• Simptomele sunt mai puțin intense, dar constante.
• Persoana se percepe „mereu așa”.
• Funcționarea este menținută, dar cu efort crescut.
• Tonul emoțional este constant scăzut.
• Se asociază cu stil cognitiv negativ stabil.
• Este integrată în identitate și personalitate.

Diferență clinică esențială

• Depresia este un episod.
• Distimia este un pattern de funcționare.
• Depresia poate apărea peste distimie.
• Distimia crește riscul de episoade depresive majore.

Tratamente și metode de intervenție

Principiu clinic

• Depresia este tratabilă.
• Intervenția timpurie îmbunătățește prognosticul.
• Psihoterapia este esențială.

Tratament medicamentos

• Antidepresivele pot fi indicate.
• Se recomandă în forme moderate sau severe.
• Tratamentul este individualizat.
• Necesită monitorizare medicală.
• Nu substituie psihoterapia.

Psihoterapia în depresie

Psihoterapia individuală

• Abordează gândurile negative automate.
• Lucrează pe sens și identitate.
• Crește auto-compasiunea.
• Susține reconectarea cu viața.

Psihoterapia de grup

• Reduce sentimentul de izolare.
• Normalizează experiența depresivă.
• Oferă suport și validare.
• Stimulează implicarea graduală.

Terapia ghidată pe principiul învățării transformative

• Depresia implică învățări mentale și gestionări emoționale.
• Terapia facilitează dezvățarea neputinței.
• Experiențele corective schimbă sensul efortului.
• Persoana reînvață eficacitatea personală.
• Crește sentimentul de agentivitate.

Când este nevoie de ajutor urgent

• Apar gânduri de moarte sau suicid.
• Simptomele se agravează rapid.
• Funcționarea zilnică este sever afectată.

Concluzie clinică

• Depresia nu este o slăbiciune.
• Este o tulburare tratabilă.
• Recuperarea este posibilă.
• Sprijinul adecvat face diferența.

Soluția terapeutică Aidoma: Depresia- suport psihologic ghidat

Bibliografie

Bibring, E., 2016. The mechanism of depression. https://psycnet.apa.org/record/1955-01239-001

Greden, J.F., 2001. The burden of recurrent depression: causes, consequences, and future prospects. https://www.psychiatrist.com/wp-content/uploads/2021/02/11362_burden-recurrent-depression-causes-consequences-future.pdf

Holtzheimer, P. E., Nemeroff, C.B., 2006. Advances in the Treatment of Depression. https://doi.org/10.1016/j.nurx.2005.12.007

Maurer, D. M., 2012. Screening for Depression. https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2012/0115/p139.html/1000

Paykel, E.S., 2022. Basic concepts of depression. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.31887/DCNS.2008.10.3/espaykel

Robinson, L.A., Berman, J.S., Neimeyer, R.A., 1990. Psychotherapy for the treatment of depression: A comprehensive review of controlled outcome research. https://psycnet.apa.org/buy/1990-28898-001

Shahid, A., Wilkinson, K., Marcu, S., Shapiro, C.M., 2012. STOP, THAT and One Hundred Other Sleep Scales. https://link.springer.com/book/10.1007/978-1-4419-9893-4#page=79

Stewart, D., E., Vigod, S., colab., 2016. Postpartum Depression. https://www.nejm.org/doi/abs/10.1056/NEJMcp1607649

Stringaris, A., 2017. What is depression? https://acamh.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/jcpp.12844

Wolfgang, R. 1999. Improvement of care for people suffering from depression: the need for comprehensive education. https://journals.lww.com/intclinpsychopharm/abstract/1999/06003/Improvement_of_care_for_people_suffering_from.5.aspx

 

Acest material are scop educațional și informativ și nu înlocuiește sprijinul oferit de un specialist.